vineri, 16 iulie 2010

stai.

'Ma vei ierta vreodata? Nu credeam ca îti pot gresi asa. Nu credeam nici ca ma vei putea ierta de atatea ori pana acum. Niciodata nu m-am gândit la ce simti , la ce gândesti … la ce speri, defapt. Te iubesc. Îmi esti aerul si apa din trup si mi-esti sângele amar din suflet. Mi-esti cenusa din foc. Esti zatul de pe fundul cestii de cafea. As vrea sa-ti spun asta, jucat teatral, din dreapta ta acuma. Pacat, ca ai plecat fara sa ma iei si pe mine. Impreuna treceau zilele inlantuite. Poate ca acuma îti e bine, sau nu. Poate ma iubesti de unde ai fi tu...'


Esti un prost.
Nu mai am cu cine sa-mi beau ceaiurile sau ciocalatele calde. Sa-mi învelesc lacrimile si sufletul de frig.

Esti un prost.
Poate ca acuma mi-ai urla ca si eu sunt o proasta. Da frate ! Sunt o proasta si egoista. (stii tu vorbea mea-intr-o lume egoista, doar egoistii reusesc!) Numai la mine ma gândesc. Uite … vezi? Poate ca asta ai vrut sa-mi arati. Ca sunt o proasta. M-ai facut sa cred ca sunt o proasta. Ei bine ... ai reusit!

VREI SA TE ÎNTORCI ACUM ?

Prea tarziu. Ti-ai facut-o cu mana ta. In timp, unii oameni se duc si altii le iau locul. M-ai avut îngenuchiata în fata criptei tale vesnice. Dar m-ai pierdut...

Poate ca, daca ai sti ca as avea loc … ai veni dupa mine.

Nu vreau sa-mi dai drumul la mâna vreodata. Niciodata.

Te iubesc!

Eu.

reload game

Soarele nu rasarise inca.asternuturile se mentineau calde.fusese aici.
si dupa atata timp,am putut sa-i simt din nou trupul tremurand peste al meu,am auzit din nou ceea ce mult nu am mai auzit,ceea ce nu credeam ca o sa mai aud vreodata:mi a soptit din nou 'te iubesc'.
amintiri,reprosuri,lacrimi,zambet sters,prezent,o alta persoana din viata ta.->scrum.
discutia noastra?nu mi-o amintesc clar,toate gesturile se deruleaza in mintea mea vag..ca zborul unui pescarus ratacit.
si i-am spus din nou.nu!nu are cum!nu ai cum sa uiti totul,sa treaca totul precum un curcubeu.
-nu ai de unde sa stii.
-se vede.esti confuz.nu stii ce sa alegi.ce te atrage mai mult.
-nu.eu cred ca tu esti in situatia asta.
-niciodata!la noi e totul de neegalat.oricat ai incerca sa faci cu ea ce faceai cu mine nu o sa iasa la fel.
-sincer mi-e mai bine asa.
-minti!
-n-ai de unde sa stii.
-ba da.
-ti-am spus mereu sa vorbesti in numele tau.
-cat timp e vorba de noi...trecut, prezent sau viitor...vorbesc in numele nostru.
-..
fata plangea.
-nu mai plange.nu suport sa te vad plangand.
-dar nu plang.
-nu minti.ce pot sa fac sa te simti mai bine?
-nimic.
dupa cateva minute de tacere, fata,tremurand, ii zice:
-apropie-te.nu-ti fac nimic.
-nu incerca..
s-au imbratisat.
-te simti mai bine?i-a spus el.
-nu stiu..a raspuns intr-un final ea,fericita ca dupa atata timp se cufunda iar in bratele lui.

NU

Ai fost toate zilele mele senine, cand imi dadeai buna dimineata. Ai fost motivul pentru care scriu. Ai fost toate starile mele de betie. Ai fost cer si nori, ploaie si furtuna, soare si caldura. Tu ai stiut mereu sa ma duci de la agonie la extaz.

Ai fost ferestrele larg deschise si lumina ce imi invada chipul, zambetul, lacrima. M-ai facut sa traiesc emotii intense, nopti cu plansete de durere. Ai fost tot ce ai vrut tu sa fi si ai facut tot ce ai vrut sa faci.

Am plecat, pentru ca ai incetat sa mai fi toate astea. Am plecat si nu ma mai intorc niciodata, pentru ca ai tradat atatea sentimente frumoase. Am plecat pentru ca nu mai am puterea, nici sa plang, nici sa rad ca alte dati. Am plecat pentru ca nu mai simt nimic…

Am plecat pentru ca in toata tacerea ta, mereu a existat un raspuns la vesnica mea intrebare.

Raspunsul de care ma temeam!
O sa am puterea sa spun si eu NU!