azi-noapte a plouat mai mult ca niciodata. iubesc ploaia, chiar daca de cele mai multe ori ma deprima. fulgerele luminau cana de cafea, neagra. aceeasi manie pentru cafea. calmul si totodata tulburarea.
pe geamuri ploaia se spanzura cu funii groase.
n-am avut asternuturi, doar noroi pe papuci.
zori de zi in paturi straine. dureri de cap spre dimineata.
venele deveneau albastre, genunchii imi erau ca in copilarie, zgariati si plini de vanatai. nepasarea sangera.
orasul era mai frumos ca oricand, plin de balti si faruri pe asfaltul spalat de oricare urme de pasi.
ma simt rau si tigarile mi se intorc inapoi, in gat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu