joi, 19 februarie 2009

vicii.iar.

Am dat un titlu si am trecut la altceva. La ceva care ma doare, viciile. Nu vreau sa o fac pe interesanta aici pe blog, da` am gasit mediul in care pot macar scrie. Am plecat de la vicii pentru ca poate am alunecat inspre ele fara sa-mi dau seama. Nu era o asa mare dilema pentru mine cum sa ma las in a mai gusta ci in a controla si cantitatea. da ce legatura am vazut eu intre vicii si vise frumoase, poate desarte? ideea de atunci, a fost ca trebuie sa renunt si la amandoua. Poate a fost un moment mai ciudat pentru mine si ulterior am revenit asupra gandului. Cert este ca traiesc zi de zi, ora de ora, iar daca vreau sa schimb ceva in viata cel putin cu privire la cele 2 aspecte trebuie sa constientizez in fiecare moment ca trebuie sa fiu mai rezervata. daca m-ar acuza cineva ca despic firul in patru, nu-i bai .atata timp cat din raspunsurile altora eu trag foloase si poate nu numai eu, e bine. poate nu mi-am facut o impresie gresita despre latura discutiilor vehiculate aici dar cred ca este o dezbatere continua poate pe orice tema.ca mai publicam povestioare ,poezii chestii care nu dau loc la comentarii asta e altceva, dar orice text cred ca are dramul sau de frumusete si poate ceva educativ pentru noi toti. cica atunci cand se naste omul vede orizontul ca pe o linie dreapta .Odata cu dezvoltarea sa linia asta se micsoreaza si devine segment de dreapta. cand ajunge batran in pragul mortii vede doar un punct.Cica ala e punctul lui de vedere. Asa ca toti avem de invatat, toti avem vise, toti poate la un moment dat divagam de la subiect si cu totii poate scriem cu inima deschisa chestii care ne dor . am vazut un film mai demult despre viata unor oameni in inchisoare. fiecare savarsise cateo fapta condamnabila.Unul dintre ei a fost insa condamnat pentru o crima pe care nu a facut-o . In inchisoare viata grea dar la un moment dat cineva spune ca dincolo de barele de fier, dincolo de brutalitatile gardienilor dincolo de zidurile groase de beton e SPERANTA, un vis care te poate inebunii acolo unde esti inchis dar in orice conditii te-ai afla iti da putere sa continui sa lupti. Pentru mine cerul albastru e speranta si razele soarelui intr-o dimineata de vara si florile campului mangaiate de raze si chipurile senine... Viciul e ceva odios si o frana in a fi noi insine. Nu de otravuri avem noi nevoie, ci de vise frumoase... Iubim sa fim iubiti.

2 comentarii:

  1. Chiar ca nu te mai opresti. Te.ai bagat in priza? esti mai rau decat mine cand incep sa vorbesc despre ceva si.mi ziceti " mai respira maaa!":))
    asha si tu.
    Nu te dor degetele?:))

    RăspundețiȘtergere