joi, 19 februarie 2009

viciile-lucrurile negative.


Fumatul ,alcoolul, drogurile... viciile noastre de zi cu zi.. Suntem 'tari'? sunt lucruri de care mai greu sau mai usor scapam. Ce ne facem cu latura nostra mai iubareata care ne face sa ne pierdem la un moment dat contactul cu realitatea pragmatica si sa ne lansam in vise exceptional de frumoase dar a caror nerealizare doare ingrozitor? merita sa ne lasam in visare si in timpul zilei nu numai in somn? A fost odata ca niciodata o conferinta cu subiectul "ce poti face cel mai bine". N-am scris nimic, dar am cazut pe ganduri...Imi place sa cred ca eu visez asa de frumos cu ochii deschisi incat voi continua...cu efectul ruperii de realitate...pai tot din realitate iau o gura de aer si ma cufund in visare... Cine poate visa va visa...Cine nu poate va face altceva asemanator...corespunzator personalitatii sale...Poate isi aleg teluri realiste pe care le urmaresc pana le ating...Mie mi-au ramas visele, dar am grija sa nu ratez vreo ocazie de a-mi alege un tel... o data ajunsi la aceasta perioada fragila.. ma gandesc la viitor, la scopul meu in viata.incep sa simt gustul vietii tensionate. merita sa fim mai putin pragmatici uneori ..?

Da, merita sa fim autentici macar din cand in cand, sa ne eliberam de pecetea pragmatismului sec, lipsit de emotie si satisfactie sufleteasca. Bucuria, fericirea nu exista decat acolo unde este si tristete, durere.
Viciul este ceva de care, desi ne face rau si suntem constienti de asta, nu reusim sa ne desprindem. Daca a visa este un viciu (desi nu cred!), atunci adopt cu placere postra de viciata si aleg o viata imbibata de sentimnet, de speranta.
Si totusi nu cred ca e vorba de o forma de evadare fortata, de vreun fel de unica altenativa disperata...Visam pentru ca avem capacitatea s-o facem. Nimic nu este intamplator! De vreme de exista in noi aceasta magnifica putere de a ne proiecta dorintele si de a accede la dimensiunile noastre mai inalte (intr-un anume fel, cu totii stim ca putem fi mai buni, ca e loc pentru mai bine), atunci de ce ne-am refuza acest privilegiu?
Probabil ca multora le e frica de nebunie...Ce mod ciudat de a interpreta lucrurile! Oare de ce intr-o lume in care nimeni nu stie ce este aceea nebunie, toti se feresc de ea?!

Un comentariu: