Ai dezamăgit`o.
Ai lăsat`o sa plece. Acum o vrei înapoi. Te-ai gândit și ca poate fi prea târziu? Te-ai gândit ca locul tău poate fi ocupat de altul mai bun ca tine? Te-ai gândit ce rana adâncă ai lăsat imprimata în sufletul ei? Te-ai gândit ca întunericul a dispărut din nopțile ei? Te-ai gândit ca ascunde focul din sufletul ei care ii lasă cicatrici adânci?
Pai nu te-ai gândit pentru ca ești egoist și te gândești numai la tine. Pentru ce ai lăsat-o ma? Pentru o lista cu fostele? Pentru ce? Exact. Pentru nimic, iți zic eu. Sau poate ca ești prea las sa spui ce simți. Da. Asta e. Uneori adevăru` doare. Accepta`l. Asta ești tu. Ca tine sunt toți.
Cat despre ea, poate încă te iubește, dar nu te mai vrea înapoi. Ii e frica pentru ea. Sacrificiul sau riscul de a iubi? Sau poate iubirea ar trebui exclusă din raţionament, pentru ca acesta să rămână curat?
Dar, dacă elimini iubirea, cu ce mai rămâi? Cine trişează? Cine are atuurile? Care adevăr te mai adăposteşte?
sâmbătă, 14 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu